Rezolvare teste antrenament pe timp de pandemie (30.03.2020)
Subiectul I
1. Spațiul istoric precizat în sursa A este URSS (Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice).
2. O informație din sursa B legată de ”modelul chinez” este că acesta s-a întemeiat pe un regim autoritar, care a avut la bază cultul liderului suprem și primatul ideologiei.
3. Un conducător menționat în sursa A este Stalin, iar un exemplu de conducător din sursa B este Mao Zedong sau Kim Ir Sen.
4. Sursa B.
5. ”Stalinismul a evoluat, în cursul anilor de după război, spre un cult al personalității din ce în
ce mai mult marcat de megalomania lui Stalin.” – cauza
”Numeroase orașe din URSS, străzi, uzine etc. poartă numele său, iar portretul dictatorului apare pretutindeni şi gigantice statui ale sale domină orașele. ” – efectul
6. Două caracteristici ale regimurilor democratice în Europa, în a doua jumatate a secolului al XX-lea sunt: prevalența principiilor generate de respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, existența unui sistem pluripartidism (bazat pe partidele politice), garantarea votului universal și garantarea, în constituțiile democratice, a principiului separării puterilor în stat.
Principiul separprii puterilor în stat este unui dintre pilonii de bază ai oricărui regim democratic din Europa din perioada postbelică. Acest principiu se referă, practic, că puterea în stat este separată și împărțătă între autoritățile de stat, fiecare dintre acestea având atribuții strict deliminate. În plus, acest principiu asigură și faptul că între cele trei puteri în stat (legislativă, executivă și judecătorească) există un echilibru și un control reciproc.
O altă caracteristică a regimurilor democratice o constituie existenta unui sistem bazat pe mai multe partide politice.
Astfel, în Marea Britanie, de exemplu,tara monarhică de tradiție, viata politică a fost dominată de partidele liberal, conservator și laburist. În timpul guvernarilor laburiste, imediat după război, s-au naționalizat unele ramuri economice, precum mineritul. Cu toate acestea, statul nu intervine în economie decât pentru a ajuta, financiar, economia macinată de război. Mai exact, economiile occidentale sunt ajutate pentru refacerea financiară de către Statele Unite, prin intermediul Planului Marshall, adoptat de către secretarul de stat american, George Marshall, la 5 iunie 1947.
7. O altă caracteristică a totalitarismului în Europa, în afară de cele prezentate în sursele citate este existența unui partid unic și a controlului statului asupra economiei, dar și cenzura presei.
Subiectul II
1. Alexandru cel Bun este numele domnitorului român menționat în sursa citată.
2. Evenimentele din sursa dată au loc în secolul al XV-lea.
3. Conflictul militar la care face referire sursa dată este bătălia de la Grundwald din anul 1410, iar o caracteristică a acestei bătălii l-a reprezentat lupta puterilor creștine pentru supremație în sud-estul Europei și că putea reprezenta o amenințare la adresa Moldovei.
4. În cadrul îndatoririlor sale vasalice, Alexandru cel Bun a trimis corpuri de oaste, care au luptat alături de forţele polone împotriva cavalerilor teutoni în marea bătălie de la Grünwald (1410).
Alexandrul cel Bun a acceptat varianta dublei suveranități polono -ungare, însă a acordat priorotate regelui Poloniei în relațiile diplomatice, Vladislav Iagiello.
5. În opinia mea, tratatul din anul 1412 încheiat între Ungaria și Polonia reprezenta o mare amenințare la adresa autonomiei Moldovei, deoarece prevedea împărțirea teritorială a acesteia între Polonia și Ungaria, dacă Alexandru cel Bun nu și-ar fi respectat angajamentul de a participa cu oaste la lupta antiotomană.
Acest argument este susținut prin următoarele informații din textul citat:
”ţara sa urma să fie împărţită între cei doi suverani de-a lungul unei diagonale de la nord-vest la sud-est, care lăsa Poloniei Suceava şi Cetatea Albă, iar Ungariei Romanul şi Chilia.”
”Era pentru prima dată când teritoriul românesc, în cazul de faţă, partea sa dintre Carpaţi şi Nistru – făcea obiectul unui acord de împărţire între mari puteri.”
6. În opinia mea, voievodatelor medievale românești s-au constituit și prin intermediul unor acțiuni militare, care au avut ca urmare, formearea și consolidarea ulterioară a acestora.
În primul rând, constituirea statelor medievale românești s-a realizat în mai multe etape și anume: unificarea formațiunilor prestatatle romîneștă în jurului unor forme administrative consolidate, conduse de către o căpetenie cu puteri administrative, militate și judecătorești. Cea de-a doua etapă a fost obținerea independenței acestor voievodate de sub suzeranitatea coroanei maghiare. Cea de-a treia etapa este cea a consolidării instituționale și administrative, dar și a apariției instituțiilor centrale medievale românești.
În al doilea rând, constituirea Țării Românești s-a realizat și prin acțiune armată. Astfel, la data de 9-12 noiembrie 1330, a avut loc bătălia între oștile conduse de către Basarab I, voievodul Țării Românești, și Carol Robert de Anjou, regele Ungariei. Bătălia, care nu a fost altceva decât o victorie obținută de către oastea munteană folosind tactica atragerii adversarului într-un loc închis pe faza de retragere a osții maghiare, a consființit, definitiv, indipendența Țării Românești de sub suzeranitatea maghiară.
Bătălia desfășurară într-o trecătoare din Carpați denumită de către Nicolae Iorga ”posadă” este ilustrată de către ”Cronica pictată de la Viena” drept o luptă în care ” „Basarab a venit pe o cale cu toată oastea sa, și calea sucită și de amândouă părțile cu râpe foarte înalte, era închisă împrejur, și unde calea zisă era mai largă, acolo valahii în mai multe locuri o întăriseră cu șanțuri săpate împrejur. Iar regele și toți ai săi la așa ceva întru adevăr nu s-au gândit.
Mulțimea nenumărată a valahilor, sus pe râpi alergând din toate părțile, arunca săgeți asupra oastei ungurești care era în fundul căii de drum, care însă nu ar fi trebuit numit drum, ci mai curând un fel de corabie strâmtă, unde, din pricina înghesuielii, cei mai sprinteni cai și ostași cădeau în luptă, pentru că din pricina urcușului prăpăstios din cale nu se puteau sui contra valahilor, pe nici una din râpele de pe amândouă laturile drumului; nici nu puteau merge înainte, nici nu aveau loc de fugă, fiind șanțurile săpate acolo, ci ostașii regelui erau cu totul prinși, ca niște pești în vârșă sau în mreajă.”
Mobilul luptei l-a constituit divergențele dintre regele maghiar și Basarab I legată de stăpănirea asupra Banatului de Severin. Considerat inițial drept stăpânitor asupra ținutului Țării Romînești, în 1324, totuși, Carol Robert de Anjou consideră că Basarab I nu și-a respectat jurămintele tratatului de vasalitate încheiat în 1324. Prin urmare, a înaintat cu oaste către Oltenia.
În acest context, oferta de pace venită din partea lui Basarab I a fost una generoasă, însemnând 7.000 de mărci de argint, cedarea cetății Severinului și pe fiica sa drept garanție. Pacea propusă de către Basarab I nu a fost acceptată de către regele maghiar, care i-a răspuns cu aroganță și a pornit cu asalt pentru a cuceri teritoriul de la sud de Carpați.
În concluzie, s-a dovedit că acest eveniment militar s-a dovedit a fi, în final, acțiunea armată care a condus la obținerea independenței Țării Românești și la constutuire acesteia. Ulterior, a urmat etapa de consolidare și de dezvoltare a instituțiilor medievale românești în a doua jumătate a secolului al XIV-lea.
E_c_istorie_2020_Test_01
