Teorie diverse materii

NUMERALUL – morfologie, parti de vorbire

numeralul

 

Definiție: NUMERALUL este partea de vorbire flexibilă care ține locul unui substantiv și care se referă la un NUMĂR, la o DETERMINARE NUMERICĂ sau indică ORDINEA OBIECTELOR prin numărare.

FELURILE NUMERALULUI

NUMERAL CARDINAL (exprimă abstract cantitatea de obiecte)                                                                                    

ORDINAL (arată ordinea obiectelor prin numărare) – ex: al treilea, al doilea, a doua, primul, prima – MOD DE FORMARE: al/a+numeral card + lea/a

NUMERALUL CARDINAL este de 6 tipuri:

  • propriu-zis – (arată un număr) – ex: unu, doi, trei, patru, zece
  • colectiv – (un grup, nr de obiecte care formează o colectivitate) – ex: amândoi, ambii, toti trei, toti patru – MOD DE FORMARE: toti/toate/tus + numeral card
  • fractionar – (exprimă o parte dintr-un întreg) – ex: doime, treime, zecime, sfert, jumatate – MOD DE FORMARE: numeral card + ime
  • multiplicativ – (indică în ce proporție crește o cantitate sau o calitate in cazul unor obiecte) – ex: însutit, îndoit, întreit, înzecit – MOD DE FORMARE: ”în”+numeral card”+ suf ”it”
  • distributiv – (indică repartizarea în grupe egale a obiectelor) – ex: câte una, câte unul, câte doi, câte trei, căte zece – MOD DE FORMARE: câte+numeral card
  • adverbial – (arată de câte ori are loc o acțiune a unui obiect) – ex: de doua ori, de trei ori – MOD DE FORMARE:”de”+numeral card+”ori”

FUNCȚIILE SINTACTICE ALE NUMERALULUI

NOMINATIV

FUNCȚIA SINTACTICĂ

/EXEMPLU

ÎNTREBĂRILE
SUBIECT:
Doi au plecat cu noi.

CINE?

CE?

NUME PREDICATIV

(pe lângă vb. copulativ):
Ei sunt doi.

CUM

ESTE?

ATRIBUT ADJECTIVAL

(pe lângă un substantiv):
Cei doi copii au plecat.

CARE?

CE FEL DE?

ATRIBUT APOZIȚIONAL:
Colegii mei, cei doi, s-au dus la fotbal.
CARE?

ACUZATIV

FUNCȚIA SINTACTICĂ

/EXEMPLU

ÎNTREBĂRILE

COMPLEMENT DIRECT

(pe lângă un vb, loc. verbală

sau interjecție predicativă):

I-am văzut pe cei doi.

Uite-i pe cei doi!

PE CINE?

CE?

COMPLEMENT INDIRECT

(pe lângă un vb, loc.verbală,

interjecție, adjectiv sau adverb):

Am discutat despre cei doi.

M-am întâlnit cu cei doi.

Uite despre cei doi!

S-a plictisit de cei doi.

DESPRE CINE?

DESPRE CE?

DE LA CINE?

DE LA CE?

CU CINE?

CU CE?

PENTRU CINE?

PENTRU CE?

LA CINE? LA CE?

COMPLEMENT CIRCUMSTANȚIAL DE LOC

(pe lângă un verb, loc. verbală,

interjecție, adjectiv, adverb):

Haide la cei doi!       

Mergem la cei doi!      

O luăm la sănătoasa către cei doi.       

Stau acolo la cei doi.

UNDE?

DE UNDE?

PÂNĂ UNDE?

ÎNCOTRO?

OBSERVAȚII:

  1. NUMERALUL CARE NU ESTE ÎNSOȚIT DE UN SUBSTANTIV ARE VALOARE SUBSTANTIVALĂ (fie că este cardimal sau ordinal).

Ex: Ambii au plecat la prânz.

  1. NUMERALUL CARE ESTE ÎNSOȚIT DE CĂTRE UN SUBSTANTIV CAPĂTĂ VALOARE ADJECTIVALĂ (dacă se acordă în gen, număr și caz cu substantivul pe care îl determină).

Ex: Ambii copii au plecat la prânz.

  1. NUMERALUL ADVERBIAL ARE DOAR VALOARE ADVERBIALĂ, ÎNDEPLININD FUNCȚIA SINTACTICĂ DE ATRIBUT ADVERBIAL:

Ex: Drumul parcurs de două ori este bine învățat.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *