Aplicatii gimnaziu si liceu

BAC Limba Romana – Rezolvare subiecte uman

Rezolvarea subiectelor la limba si literatura romana de la examenul de bacalaureat 2020

Uman, vocational pedagogic

SUBIECTUL OFICIAL:

E_a_romana_uman_2020_var_05

SUBIECTUL I.

A.

  1. Secventa „s-au scurs” are sensul de „au trecut” si se refera la rememorarea anilor care au trecut de cand criticul literar, George Calinescu, a terminat cursurile liceului de baieti din Timisoara.
  2. Un aspect vestimentar prin care se distingea George Calinescu este basca de moda frantuzeasca si costumul bleumarin de un croi ales, dar fara ostentatie, care reiese din urmatoarea secventa: „…imbracat in acelasi costum bleumarin de un croi ales, dar fara ostentatie si purtand o basca de moda frantuzeasca, argument vestimentar care pe atunci nu era un lucru banal.
  3. Starea de spirit a elevilor atunci cand George Calinescu il înlocuia pe profesorul de istorie era de bucurie, de exaltare, intrucat era foarte indragit si apreciat in randul elevilor pentru nivelul sau intelectual, pentru calitatile sale admirabile de dascal, aspect care se poate desprinde din urmatorul pasaj al textului: „Cand profesorul de istorie, uneori suferind, lipsea, nu pregeta sa-l inlocuiasca si atunci venea in clasa spre bucuria noastra, cu cateva notite in mana, si cu o intreaga encliclopedie in memorie, oferindu-ne-o darnic, cu verbul sau rar si cald.
  4. Profesorul George Calinescu ramane in memoria elevilor sai prin “ochii sai scanteietori” ce reflectau inteligenta, dar si prin / “vioiciunea contagioasa” / “un optimism socant” / “o caldura care ne cucerea”.
  5. Modul de viata al lui George Calinescu, in perioada in care acesta locuieste in Timisoara, se caracterizeaza prin traiul modest, decent, dar cu o tinuta care nu trecea neobservata, si anume, basca de moda frantuzeasca si costumul bleumarin de un croi ales, asa cu reiese din secventele locuia anonim într-o casa de margine si „purtand o basca de moda frantuzeasca, argument vestimentar care pe atunci nu era inca un lucru banal”.

ATENTIE: SE RECOMANDA INCADRAREA LIMITA DE SPATIU DE 30-50 DE CUVINTE. NERESPECTAREA LIMITEI DE SPATIU ATRAGE, DUPA SINE, DEPUNCTAREA CU 1-2 puncte, conform baremului!!!!

B.

Compunerea argumentativa – se puncteaza orice formulare pertinenta, convingatoare, care are legatura cu tema, se raporteaza la informatiile din textul suport, dar si la experienta culturala sau personala.

De asemenea, compunerea trebuie sa respecte structura unei compozitii argumentative (introducere, in care vom spune cateva date legate de subiectul propus, plus fixarea ipotezei si motivarea acesteia, cu ajutorul conectorilor logici: „In opinia mea,…”, „Din punctul meu de vedere, …”, „Sunt de parere ca …”.

ATENTIE! A se evita exprimarea cacofonica „Dupa parerea mea, …”.

Motivarea ipotezei se face, obligatoriu, cu ajutorul uneia dintre conjunctiile cauzale: „deoarece”, „intrucat”, „fiindca”, „pentru ca”.

Primul argument se va fixa cu ajutorul secventei „In primul rand, ….”. Primul argument se va raporta strict, pentru sustinerea sa, la informatiile din text.

Al doilea argument se va fixa cu ajutorul secvente „In al doilea rand, ….”. Cel de-al doilea argument se va raport, strict, fie la experienta personala, fie la cea culturala.

In incheiere, se va formula o concluzie cu privire la cele enuntate in cele doua argumente anterioare.

Fixarea concluziei se face cu ajutorul conectorilor logici: „Deci, …”, „Asadar, …”, „In concluzie, …”, „Prin urmare, …”.

Atentie! La respectarea limitei de 150 de cuvinte.

            Un exemplu de compunere argumentativa

Totalitatea mijloacelor de informare in masa, indiferent de platforma tehnologica (tiparite pe hartie, proiectate pe ecrane sau afise stradale, transmise la radio sau televizor, publicate pe internet, accesibile gratuit sau cu plata), reprezinta mass-media sau (impropriu spus) presa.

            Se stie deja ca, datorita influentei si capacitatii sale foarte mari de manipulare si informare, mass-media a fost supranumita si „a patra putere in stat”.

Din punctul meu de vedere, sunt de parere ca (consider ca, tin sa subliniez faptul ca) mass-media contribuie la crearea imaginii publice a unei persoane, intrucat principal al mass-mediei este acela de a te informa cu privire la lucrurile relevante din societate, dar si la conturarea unei imagini negative si pozitive asupra unei persoane publice.

            In primul rand, rolul mass-mediei este acela de a te informa corect si impartial, pe baza de informatii si adevaruri factuale, cu privire la imaginea unei persoane. Informarea corecta, invitarea la dezbateri ajuta oamenii sa isi formeze o idee cat mai obiectiva legata de comportamentul si felul de a fi al unei persoana. In acest fel, imaginea este ilustrata oamenilor in chip real, fara distorsiuni esentiale, evidente.

            In acest sens, as dori sa subliniez, raportandu-ma la textul suport, ca imaginea criticului literar, George Calinescu, este creionata cu ajutorul emisiunilor televizate. Astfel, „cu putin timp inainte de a se stinge, zeci de mii de oameni l-au revazut, prin mijlocirea unei emisiuni televizate…”. Micul ecran ne infatisa tragic o figura devastata de boala, cu parul valvoi…”.

            In al doilea rand, cred ca mass-media ar trebuie sa ne ajute sa facem diferenta intre o opinie si o stire, care sa reflecte adevarul factual, prin informarea corecta si impartiala a publicului. Mai exact, mass-media ar trebui sa isi asume rolul de „fereastra” prin care informatia nealterata sa formeze o imagine cat mai reala a opiniei publice despre o anumita personalitate. Imaginea distorsioneaza a persoanei se repercuteaza asupra perceptiei sale negative in randul publicului.

De exemplu, …..(aici poti da un exemplu concret de persoana a carei imagini a  fost influentata negativ sau pozitiv de mass-media).

            In concluzie, as dori sa accentuez ideea conform careia mass-media isi asuma rolul de formare a imaginii unei personalitati prin informare impartiala, obiectiva, oferind posibilitatea publicului sa isi formeze o opinie cat mai pertinenta legata de respectiva personalitate care este adusa in fata micului ecran, ori care este promovata prin intermediul celorlalte mijloace media.

SUBIECTUL II.

Un exemplu de raspuns:

            Perspectiva narativa prezenta in fragmentul suport este una obiectiva, cu focalizare zero si viziune „din spate” privita asupra actiunii si a personajelor.

            Fragmentul citat apartine unei opere epice, fapt care face ca naratiunea sa fie modul de expunere predominant al textului. Predominanta naratiunii este pusa in evidenta cu ajutorul verbelor la persoana a III-a, precum „se opri”, „sa se gandeasca”, „avu”, „va revedea” si a substantivelor „nari”, „trenul”, „geamantane”, etc.

            Relatarea evenimentelor implica prezenta unui narator obiectiv, omniscient, omniscient si extradiegetic. Acestea este detasat de actiune si de personaje, relatand intamplarile la persoana a III-a, aspect semnalat atat de verbele la persoana a III-a anterior inlustrate, cat si de pronumele la persoana a III-a „lui”, „i” sau „el”.

            Naratorul stie totul despre personajele sale (reflectii interioare, trairi psihoafective). In general, acesta descrie tot ce se intampla, ofera informatii care depasesc ceea ce stie fiecare personaj in parte. Prin intermediul stilului indirect-liber se transcriu gandurile personajului, trairile si reflectiile lui.

SUBIECTUL III.

Aici se poate alege unul dintre personajele comediei!!!!

              Comedia ‘’O scrisoare pierduta’’ de Ion Luca Caragiale a aparut in anul 1884 si este o specie a genului dramatic, prin care autorul pune in scena personaje si situatii comice cu scopul de a satiriza defectele omenesti si de a starni rasul.

Operele lui I.L.Caragiale, in special comediile, sunt exemple alea realismului critic romanesca. Prin caracterul satiric, moralizator, opera poate fi incadrata in curentul clasic.

            Stefan Tipatescu este prefectul judetului, stalp al puterii, dar in acelasi timp intruchipeaza in comedie tipologia don juan-ului.

            Potretul moral al acestuia este creionat cu ajutorul mijloacelor de caracterizare directa, de catre autor, celelalte personaje sau autocaracterizate, dar si prin intermediul mijloacelor de caracterizare indirecta (dialog, gestica, limbaj, comportament, relatia cu celelalte personaje).

Prieten al lui Zaharia Trahanache, Tipatescu o iubeste in secret pe sotia acestuia, Zoe, femeia cocheta, adulterina. In comparatie cu celelalte personaje ale operei, Stefan Tipatescu este cel mai putin marcat comic, fiind, spre deosebire de ceilalti, un om educat, dar impulsiv, dupa cum il caracterizeaza in mod direct Zaharia Trahanache: „ E iute! N-am cumpatat. Altminteri bun baiat, destept, cu carte, dar iute! Nu face pentru un prefect.’’

In fond, Tipatescu traieste o drama. De dragul unei femei casatorite, pe care este nevoit sa o imparta cu altcineva, Tipatescu sacrifica o cariera promiatoare la Bucuresti.

            Stefan este caracterizat direct de catre Zaharia Trahanache, folosindu-se de prietenia pe care aceste o acorda aproape orbeste: „Nu cunosc eu prefect! Eu am prieten! In sanatatea lui Fanica! Sa traiasca pentru fericirea prietenilor lui!’’.  Atunci cand Zaharia Trahanache ii spune despre scrisoarea gasita de Catavencu, Tipatescu reactioneaza violent, devenind din ce in ce mai agitat, aspect evidentiat de autor in indicatiile scenice: „Tipatescu fierbe.’’

            Caracterizarea indirecta este facuta prin gesturile acestuia, acesta avand trasaturi precum superioritatea, diplomatia. Desi incearca sa isi pastreze calmul, temperamentul sau impulsiv invinge in final, cand „se repede navala la el’’, tot Zoe fiind cea care va reusi sa-l calmeze.

             Una din trasaturile dominante ale personajului este impulsivitatea. Aceasta reiese din actul I, cand Zaharia Trahanache ii face o vizita matinala pentru a-l instiinta de faptul ca o scrisorica a sa de amor catre Zoe se afla în posesia lui Caţavencu.

 Nestiind cum sa reactioneze, Stefan Tipatescu este derutat, confuz si nervos. Plimbandu-se agitat prin camera, adreseaza injurii “canaliei”, Trahanache singur oferind justificare pentru continutul scrisorii- plastografia.

 Singura  reactie pe care o gaseste Tipatescu este cea violenta, ca dovada a drepturilor absolute pe care si le aroga : “D-l Catavencu nu va fi deseara la intrunire; o sa fie in alta parte- la pastrare.”

     O alta secventa care evidentiaza caracterul protagonistului se afla in actul al II-lea, dupa ce Catavencu este arestat si adus in casa prefectului.

 Tipatescu  incearca sa recupereze scrisoarea pierduta prin oferirea unor functii importante oponentului : avocat al statului, primar, chiar si o mosie din marginea orasului. Negocierea il indica pe prefect ca vointa ce are la dispozitia sa judeţul. Ascunzandu-si cu greu dispretul si furia in umbra ironiilor,  cand Caţavencu refuza, si pretinde mandatul de deputat,  Tipatescu izbucneste şs devine necontrolat, amenintand ca il ucide cu bastonul.

In final, infrant de vointa Zoei, santajat sentimental, capituleaza.

            Comicul de nume se reflecta in constructia personajului. Tipatescu este un derivat de la substantivul comun ‘’tip’’, iar sufixul ‘’-escu’’ sugereaza banalitatea personajului, fiind un tip comun. Desi este iute la manie, el foloseste totusi limbajul unui om educat, si desi autorul ii subliniaza viciile si defectele, nu il incadreaza totusi in tipologia politicienilor demagogi si corupti.

            Titlul comediei ‘’ O scrisoare pierduta’’ are rolul de a marca laitmotivul textului si de a sublinia banalitatea unui eveniment care da peste cap viata politica si de familie dintr-un oras provincial, Nae Catavencu folosind scrisoarea drept mijloc de santaj impotriva lui Zaharia Trahanache.

            Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene. Primul act are 9 scene, al doilea 14, al treilea 7, si ultimul 14 scene, textul fiind construit sub forma schimbului de replici dintre personaje.

            Spatiul actiunii este obiectiv, limitat ‘’capitala unui judet de munte’’ izolat, spatiul scenic este puternic simbolizat; primele doua acte au ca decor anticamera casei prefectului Stefan Tipatescu, un spatiu privat, unde se iau deciziile politice. Timpul real al actiunii este limitat in decursul a trei zile, 11-13 mai, „ in anul de gratie 1883, „in zilele noastre.’’

            După parerea mea, Stefan Tipatescu  este un personaj aparte in raport cu ceilalti indivizi printre care se misca, dar ramane un tip reprezentativ pentru o anumită categorie socială a vremii. Liniile de forţă care il contureaza il fac la fel de condamnabil ca si pe ceilalti, asupra carora are insa avantajul pozitiei si al unui plus de luciditate.

 Zoe îl atrage cu farmecul ei si simte o reala pasiune si afectiune pentru ea, insa ideea că aceasta este sotia celui mai bun amic al sau nu ii acorda nicio remuscare.

 Tipatescu face parte din lumea „fara moral si fara printip” despre care vorbeste Trahanache. Personajul suporta un statut oarecum diferentiat de al celorlalti, dar, in fond, el nu face decat sa completeze galeria indivizilor care fac din aceasta capodopera a lui Caragiale o oglinda a modului in care se desfasurau alegerile intr-un sistem politic corupt, reper al temei realiste a textului .

             In concluzie, tipologia personajului lui Stefan Tipatesc din comedia ‘’O scrisoare pierduta’’ de Ion Luca Caragiale are rolul de a sublinia societatea secolului al XIX-lea si de a pune in lumina defectele omenesti si moravurile general valabile.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *